Sindromul picioarelor neliniștite
Sindromul picioarelor neliniștite (SPN), cunoscut și ca boala Willis-Ekbom, este o tulburare neurologică frecventă, care determină un impuls incontrolabil de a mișca picioarele, asociat cu senzații neplăcute sau neobișnuite. Mișcarea aduce, de obicei, o ameliorare temporară a simptomelor, dar acestea reapar frecvent, mai ales în repaus și pe timp de noapte.
Prevalență și populația afectată
Sindromul picioarelor neliniștite afectează între 5% și 10% din populația generală, cu forme severe raportate la aproximativ 2–3% dintre adulți. Este mai frecvent întâlnit la femei decât la bărbați și tinde să se agraveze cu vârsta. Poate apărea la orice vârstă, inclusiv la copii, dar cele mai multe cazuri simptomatice apar după vârsta de 40 de ani.
Forma primară a sindromului (idiopatică) este adesea familială, cu debut timpuriu (20–30 de ani), în timp ce forma secundară apare mai frecvent după 45 de ani și este asociată cu alte afecțiuni sau factori declanșatori.
Simptome caracteristice
- nevoia imperioasă de a mișca picioarele, de obicei însoțită de senzații neplăcute (furnicături, arsuri, tensiune);
- debut sau agravare a simptomelor în repaus, cum ar fi atunci când stați culcat sau așezat;
- ameliorarea temporară a simptomelor prin mișcare, precum mersul sau întinderea picioarelor;
- simptomele sunt mai intense seara sau noaptea, decât în timpul zilei.
Alte simptome pot include insomnie, oboseală cronică și dificultăți de concentrare. În multe cazuri, sindromul este însoțit de tulburări periodice de mișcare a membrelor în somn – mișcări involuntare repetitive ale picioarelor, ce apar în timpul somnului și afectează calitatea odihnei.
Cauze și factori favorizanți
SPN poate fi:
- primar (idiopatic) – nu are o cauză cunoscută (până la 60% din cazuri au istoric familial);
- secundar – legat de alte afecțiuni sau factori precum deficitul de fier (cu sau fără anemie), sarcina (în special în ultimul trimestru), insuficiența renală cronică, diabetul zaharat, diverse neuropatii periferice, boala Parkinson, unele medicamente (antidepresive, antipsihotice, antihistaminice – în special cele sedative, antiemetice ș.a.).
Complicații posibile
Dacă este netratat, SPN poate conduce la:
- tulburări severe de somn și insomnie cronică
- oboseală, somnolență diurnă excesivă
- scăderea performanței profesionale și sociale
- anxietate sau depresie secundară
Diagnostic
Diagnosticul se bazează în principal pe anamneză și criterii clinice. Nu există un test specific de laborator pentru confirmare, dar se pot recomanda:
- teste de sânge (feritină serică, fier seric, funcția renală, glicemie)
- examinare neurologică
- polisomnografie (în cazurile în care se suspectează tulburări de somn asociate)
Tratament și opțiuni de gestionare
Tratamentul se individualizează în funcție de severitate, frecvența simptomelor și prezența unei cauze secundare:
A. corectarea cauzei de bază: suplimentare cu fier dacă feritina este sub 50 ng/mL, tratarea bolilor subiacente (boala renală, neuropatie sau diabet);
B. măsuri non-farmacologice:
- igiena somnului (program regulat de culcare, mediu liniștit)
- evitarea cofeinei, alcoolului și nicotinei
- activitate fizică regulată, dar nu excesivă
- tehnici de relaxare, masaj, băi calde
- terapie comportamentală în cazurile cu anxietate asociată
C. tratament medicamentos, recomandat de medic în formele moderate sau severe: agoniști dopaminergici, anticonvulsivante (utile în cazuri asociate cu durere sau neuropatie), benzodiazepine, opioide (doze mici, doar în cazurile severe și rezistente).
Prognostic
Sindromul picioarelor neliniștite este o afecțiune cronică, dar gestionabilă. Forma primară poate persista toată viața, cu perioade de agravare și remisiune. În formele secundare, simptomele pot dispărea odată cu tratarea cauzei. Cu tratamentul potrivit și respectarea recomandărilor medicale, majoritatea pacienților își pot recăpăta o calitate bună a somnului și a vieții.
Rolul podiatrului în SPN
Deși SPN este o afecțiune neurologică, podiatrul poate juca un rol esențial în evaluarea stării funcționale a picioarelor, a mersului și a biomecanicii membrelor inferioare. Exercițiile recomandate, ajustările ortopedice sau consilierea privind alegerea corectă a încălțămintei pot aduce o contribuție importantă la confortul pacientului.
Dr. Cătălina Panaitescu
Medic primar medicină de familie
Resurse bibliografice
- National Institute of Neurological Disorders and Stroke, Restless Leggs Syndrome, https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/restless-legs-syndrome
- Thorpy M, Restless Legs Syndrome: Detection and Management in Primary Care, Am Fam Physician, https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2000/0701/p108.html
Comentarii recente